Ulrich Zwingl

Ulricus Zwinglius s-a mutat la Zurich în jurul anului 1519, unde a trăit printre preoții din abația lor, respectându-le ritualurile și ceremoniile timp de doi ani și învățând poporul în cunoașterea Scripturii.

În același an, Papa Leo, și-a reînnoit indulgențele de-a lungul și de-a latul lumii, însă Zwingli s-a opus acestei practici, găsind dovezi scripturale ale faptului că indulgențele nu erau un lucru bun; el s-a opus și celorlalte forme de corupție care domneau în Biserică. Până la urmă, Hugo, episcopul de Constanz a scris senatului din Zurich și colegiului canonicilor unde trăia Zwingli și a explicat crezul înaintea senatului din Zurich, care a răspuns episcopului în 1522, spunând că ar trebui să înfățișeze modul de viață murdar și infam al preoților și să nu facă nimic care să împiedice libertatea Evangheliei.

Zwingli a continuat să-i învețe pe oameni Cuvântul lui Dumnezeu timp de câțiva ani, iar călugării dominicani au continuat să predice împotriva lui, până când Zwingli s-a oferit să participe la un dialog cu ei. Auzind aceasta, judecătorii și senatul din Zurich au convocat toți preoții la Zurich, pe 29 ianuarie 1523, pentru o întâlnire la care fiecare era liber să-și expună părerea. Episcopul de Constanz l-a trimis pe John Faber ca purtător de cuvânt al său. La încheierea întrunirii, senatul din Zurich a declarat că Evanghelia lui Cristos trebuie să fie învățată din Biblie și tradițiile oamenilor trebuie abandonate.

În curând episcopul de Constanz a scris senatului pentru a apăra Biserica Catolică. În jurul zilei de 13 iunie senatul i-a respins doctrina și a dat ordin ca toate imaginile catolice din oraș să fie arse. În luna aprilie care a urmat, orașul Zurich a oprit misa catolică și a înlocuit-o cu Cina Domnului, citirea profeților, rugăciuni și predicare.

Doar orașul Zurich a luat parte la această reformă, nu și celelalte douăsprezece orașe elvețiene care au rămas lângă Biserica Catolică. În decembrie 1527 s-a convocat o întrunire în orașul Berna, unde celor două școli teologice li s-a permis să dezbată probleme în mod liber. De partea protestantă au fost prezenți Zwingli, Oecolamadius, Bucer, Capito și Blaurerus. Vorbitorul principal al catolicilor a fost Conrad Tregerus, un călugăr augustinian care a încercat să-și argumenteze poziția folosind alte surse decât Biblia, lucru care nu era permis.

Tregerus a părăsit adunarea. Dezbaterile au continuat timp de nouă zile, și au avut ca rezultat final abolirea misei, altarelor și chipurilor Bisericii Catolice, atât în orașul Berna cât și în cele din jurul ei.

În 1531, cantoanele Zurich și Berna, singurele care și-au reformat religia, au fost insultate de către alte cinci cantoane, ceea ce a dus la un război între ele. Când cele cinci cantoane au refuzat armistițiul care ar fi permis libertatea religiei, Zurich și Berna le-au blocat drumurile înfometând orașele și silindu-le să atace Zurich. Zwingli a murit într-o încercare de a întări o garnizoană izolată. Trupul său a fost mutilat și ars de către trupele catolice. El a murit la vârsta de patruzeci și patru de ani.