Statutul Bisericilor Creștine după Evanghelie
STATUTUL BISERICILOR CREȘTINE DUPĂ EVANGHELIE
(ADUNĂRILE FRĂȚEȘTI) DIN ROMÂNIA
CAPITOLUL I - PRINCIPII GENERALE
CAPITOLUL II - BISERICA LOCALĂ
- Definire și constituire
- Membri și aparținători
- Slujitori în Biserică
- Organizare și funcționare (Sfatul frățesc)
- Patrimoniul Bisericii locale
- Dispoziții finale
CAPITOLUL III - COMUNITATEA ZONALĂ
- Definire și constituire
- Organizare și funcționare
- Patrimoniul Comunității Zonale
- Dispoziții finale
CAPITOLUL IV - UNIUNEA BISERICILOR CREȘTINE DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA
- Definire și constituire
- Organizare și funcționare
- Dispoziții finale
Capitolul I - Principii generale
Art.1 Creștinii după Evanghelie se unesc în Numele Domnului Isus Hristos în Biserici locale (sau Adunări locale), pe baza Mărturisirii de Credință a Bisericilor Creștine după Evanghelie și a prevederilor prezentului Statut.
Cei ce recunosc Mărturisirea de Credință și prevederile prezentului Statut aparțin unei Biserici locale și se supun autorității acesteia.
Art. 2 Biserica recunoaște ca unicul ei Cap pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Biserica se supune Cuvântului scris al lui Dumnezeu ca autoritate supremă și prezenței Duhului Sfânt ca sursă de călăuzire și putere.
Art. 3 Bisericile locale Creștine după Evanghelie se asociază pentru a se sprijini reciproc în îndeplinirea misiunii lor și pentru apărarea libertății religioase. Asocierea se realizează conform prevederilor prezentului Statut.
Bisericile Creștine după Evanghelie, împreună cu Comunitățile Zonale și Uniunea formează Cultul Creștin după Evanghelie.
Art. 4 În cadrul Cultului Creștin după Evanghelie se pot înființa și organiza instituții proprii de învățământ, de educație religioasă, fundații, asociații, societăți, așezăminte de caritate și filantropice, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 5 Biserica este separată de Stat, neacceptând amestecul în viața internă a acesteia.
Biserica poate solicita sprijinul instituțiilor de stat în realizarea scopurilor ei. Ajutorul nu poate fi condiționat. Biserica este apolitică.
Capitolul II - Biserica Locală
Definire și constituire
Art. 6 Biserica locală se înființează prin unirea de bunăvoie a celor care acceptă Mărturisirea de Credință și prezentul Statut.
Art. 7 Biserica locală are drept scop:
1. Închinarea și slăvirea lui Dumnezeu;
2. Vestirea Evangheliei și misiune;
3. Creșterea spirituală a credincioșilor;
4. Educarea în spirit creștin a copiilor și tinerilor;
5. Ajutorarea celor în nevoie.
Biserica, prin slujitorii ei practică actele de cult:
- Botezul Nou-Testamental;
- Frângerea pâinii;
și activități religioase:
- Căsătoria;
- Binecuvântarea copiilor;
- Înmormântarea;
- Conferințe, tabere, etc.
Acestea se desfășoară în locașul Bisericii, în locuri publice, private, sau, după caz, în case particulare, cu acordul proprietarului, conform specificul Cultului.
Art. 8 Biserica locală se înființează prin hotărârea Adunării Generale de constituire. Cu această ocazie se întocmește un proces - verbal de constituire, în trei exemplare, semnat de fiecare credincios. După constituire, Biserica locală are datoria de a comunica înființarea ei Sfatului de frați al Comunității Zonale și Uniunii, trimițând câte un exemplar din procesul - verbal. Uniunea comunica autorităților în drept, înființarea noii Biserici.
Art. 9 Uniunea eliberează autorizație de funcționare, cu avizul favorabil al Comunității Zonale, după care Biserica locală dobândește personalitate juridică.
Art. 10 Biserica locală este autonomă, respectând Mărturisirea de Credință și prezentul Statut, neavând organe ierarhice superioare.
Art. 11 Dreptul de membru al Bisericii locale se primește în mod individual și voluntar, în urma pocăinței, credinței și botezului Nou-Testamental, acceptând Mărturisirea de Credință a Bisericilor Creștine după Evanghelie; după care urmează înscrierea în evidența membrilor Bisericii.
Art.12 Calitatea de membru a unui credincios nu poate fi exercitată, în același timp, decât într-o singură Biserică locală.
Art. 13 Un membru se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, la cerere. Biserica locală de unde se transferă eliberează o recomandare sau adeverință. Un membru pus sub disciplină nu se poate transfera decât după ridicarea măsurii locale.
Art. 14 Fiecare membru al Bisericii locale se supune autorității acesteia, exercitată prin Sfatul de frați.
Art. 15 Sfatul de frați (vezi articolele cu privire la Sfatul de frați al Bisericii locale) va aplica măsuri disciplinare asupra unui membru al Bisericii care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la Mărturisirea de Credință, dezbinare precum și alte cauze constatate de acesta. Măsurile disciplinare privesc interzicerea participării la frângerea pâinii, a rugăciunii în public și a oricărei activități în cadrul Bisericii și a Cultului. Ridicarea măsurilor disciplinare se face de către Sfatul de frați care a luat măsurile disciplinare, în urma constatării unei pocăințe reale a celui pus sub disciplină. Sfatul de frați anunță Biserica locală despre măsurile disciplinare aplicate sau ridicate unui membru al Bisericii.
Art. 16 Calitatea de membru al Bisericii se pierde prin retragere sau excludere. Retragerea se face prin declarație scrisă. Excluderea se comunică în Adunarea Generală a membrilor, în urma cercetării și hotărârii Sfatului de frați, după aplicarea tuturor măsurilor disciplinare. Excluderea se face pentru trăire în păcat, nerespectarea Mărturisirii de Credință, dezbinare, învățături străine Evangheliei, care compromit mărturia de credincios.
Art. 17 Reprimirea celui exclus se face în Adunarea Generală a membrilor Bisericii, la hotărârea Sfatului de frați, în urma dovezilor de pocăință a persoanei în cauză. Atât excluderea cât și reprimirea se operează în evidențele Bisericii locale.
Art. 18 Membrii și aparținătorii Bisericii pot face donații mobile și imobile Bisericii locale. Bunurile donate, de orice natură, devin irevocabil proprietatea Bisericii.
Art. 19 Sunt considerați aparținători ai Bisericii locale următorii:
- copiii nebotezați ai membrilor Bisericii.
- cei care au acceptat Mărturisirea de Credință a Bisericii, dar nu sunt încă botezați.
Art. 20 Aparținătorii nu beneficiază de drepturile membrilor Bisericii, dar se supun autorității acesteia.
Art. 21 Biserica locală acordă, la cerere, asistență religioasă, respectând Mărturisirea de Credință și mărturia creștină.
Art. 22 Preoția, în conformitate cu Noul Testament este o calitate a oricărui credincios. Fiecare membru are dreptul, conform darului spiritual, să mărturisească altora Evanghelia, să se roage și să cânte spre gloria lui Dumnezeu și zidirea Bisericii.
Art. 23 Credincioșii cu o viață spirituală matură, pot sluji potrivit cu darul spiritual pe care îl au și care este recunoscut de Biserică, potrivit învățăturii biblice. Ei pot lucra pentru:
- întemeierea de noi Biserici, ca misionari sau evangheliști, sub autoritatea Bisericii locale;
- zidirea și echiparea ca învățători;
- cârmuire și administrare, ca presbiteri (bătrâni);
- slujire, ca diaconi;
- tineret și copii, ca învățători;
- promovare a valorilor creștine în spitale, orfelinate, grădinițe, școli, penitenciare, unități militare, școli de reeducare, azile și alte organizații, cu respectarea prevederilor legale.
Autoritatea fiecărui slujitor al Bisericii se exercită prin slujire.
Art. 24 Sfatul de frați al Bisericii locale poate scoate din lucrare angajații sau slujitorii care nu-și îndeplinesc îndatoririle sau care se fac vinovați de abateri morale sau doctrinare.
Organizarea și funcționarea Bisericii locale
Art. 25 Adunarea Generală reprezintă întrunirea membrilor Bisericii locale. Ea este convocată de regulă anual și, în mod excepțional poate fi convocată ori de câte ori este nevoie. Adunarea Generală este convocată de Sfatul de frați cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte, anunțându-se ordinea de zi. Ea funcționează regulamentar dacă este întrunită majoritatea simplă.
Art. 26 Adunării Generale i se aduce la cunoștință de către Sfatul de frați următoarele probleme:
Administrative:
- situația financiară a Bisericii;
- angajarea personalului;
- înstrăinarea și achiziționarea de bunuri;
Organizatorice:
- afilierea sau retragerea din asociații religioase;
- desemnarea delegaților Bisericii la Conferința Generală a Zonei;
- înființarea de unități școlare și preșcolare;
Spirituale:
- recunoașterea slujitorilor în Biserică;
- excluderea și reprimirea membrilor;
- recunoașterea lucrătorilor din Biserică ce lucrează ca misionari în țară și străinătate.
Sfatul de frați al Bisericii locale
Art. 27 Sfatul de frați este organul de conducere al Bisericii locale. El se întrunește ori de câte ori este nevoie, dar nu mai puțin de o dată pe lună. Cu ocazia desfășurării lucrărilor Adunării Generale, Sfatul de frați prezintă raportul activității lui.
Art. 28 Sfatul de frați este alcătuit din presbiterii (bătrânii) Bisericii locale. Diaconii pot fi cooptați în Sfatul de frați.
Art. 29 Membrii sfatului de frați nu sunt aleși de Adunarea Generală a Bisericii locale, ci sunt recunoscuți în Biserică pe baza calităților lor de slujire, dovedite în timp:
- caracterul conform: 1Timotei 3.1-7; Tit 1.5-9.
- darul primit din partea Duhului Sfânt și practicat în Biserică.
- responsabilitatea pe care și-o asumă în conducere și administrare.
Art. 30 Sfatul frățesc are următoarele atribuții:
- păstorirea și consilierea spirituală cu obligarea păstrării confidenței;
- consolidarea credincioșilor și aplicarea învățăturilor Bibliei;
- veghere în păstrarea unor învățături biblice curate;
- cooptarea de noi membri în Sfatul de frați;
- recunoașterea, sprijinirea și promovarea tinerilor în lucrare;
- recomandarea studenților pentru instituții creștine de învățământ;
- coordonarea lucrătorilor din Biserică ce lucrează ca misionari în țară și străinătate;
- colaborarea cu misionarii străini care activează sub autoritatea Bisericii locale.
Sfatul de frați conduce, supraveghează și răspunde pentru toate activitățile desfășurate în Biserica locală.
Art. 31 Retragerea unui presbiter se poate face la cererea acestuia, sau în urma decesului.
Punerea sub disciplină a unui presbiter se realizează de Sfatul de frați, cu aducerea la cunoștința Bisericii.
Pierderea calității de presbiter survine în următoarele situații: trăirea în păcat, abateri de la Mărturisirea de Credință, incapacitate fizică sau intelectuală și inactivitate în Sfatul de frați.
La solicitarea scrisă a majorității simple a membrilor Bisericii locale sau a membrilor Sfatului de frați local, Comunitatea Zonală poate lua măsuri disciplinare mergând până la suspendarea Sfatului de frați Local, cu informarea Uniunii, pentru abateri de la Mărturisirea de Credință, abuzuri, răzvrătire, incapacitate de a conduce Biserica locală. Interimatul se realizează prin delegare de către Comunitatea Zonală. Măsurile luate se aduc la cunoștința Uniunii.
Art. 32 Reprezentarea intereselor Bisericii locale în plan oficial se face prin delegare, de către Sfatul de frați.
Patrimoniul Bisericii locale
Art. 33 Biserica locală gestionează patrimoniul propriu prin Sfatul de frați local, cu respectarea legislației în vigoare, sub îndrumarea și controlul de specialitate al Comunității Zonale și Uniunii.
Art. 34 Biserica locală are în gestiune bunuri materiale mobile și imobile. Acestea pot fi:
- imobilul Bisericii cu anexele ei și terenul aferent;
- alte clădiri cu dotările lor;
- terenuri agricole;
- biblioteca
- cimitirul;
- mijloace auto;
- Unități de învățământ, de caritate, orfelinate, azile cu bunurile mobile specifice acestora.
Înstrăinarea bunurilor imobile se face cu avizul Comunității Zonale și al Uniunii.
Art. 35 Biserica locală se întreține prin contribuția membrilor ei. Conform legii, Biserica poate primi donații din partea membrilor și aparținătorilor ei, a unor persoane fizice, a unor fundații sau organizații din țară sau din străinătate. Donațiile sunt irevocabile. Toate donațiile se contabilizează conform legii.
Art. 36 Biserica locală are datoria morală să contribuie la susținerea financiară a Comunității Zonale, a Uniunii, precum și a altor Instituții Cultice.
Art. 37 Biserica locală se află în raporturi egale față de celelalte Biserici din cadrul Cultului.
Art. 38 Biserica locală are relații de reciprocitate, spiritual și material cu Asociații și Fundații existente în cadrul Cultului. Pe lângă Biserica locală pot funcționa Asociații și Fundații care au datoria de a susține lucrarea Bisericii locale, a Comunității Zonale și a Uniunii.
Art. 39 Ștampila Bisericii locale va fi rotundă cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la distanța de 5mm între care se scrie textul "Biserica Creștină după Evanghelie". În interiorul cercului mic se află scrisă adresa Bisericii.
Art. 40 Biserica locală încetează să mai existe în momentul în care nu mai are membri.
În cazul în care Biserica locală se va abate de la Mărturisirea de Credință și Statut, acesteia i se retrage Autorizația de funcționare de către Uniune, la propunerea Comunității Zonale.
În aceste cazuri patrimoniul Bisericii locale va fi preluat de Comunitatea Zonală, în prezența unui delegat din partea Uniunii.
Capitolul III - Comunitatea zonală
Sfatul zonal al bisericilor locale
Art. 41 Comunitatea Zonală este forma juridică prin care Bisericile de pe raza unuia sau mai multor județe limitrofe se unesc cu scopul de a colabora la propovăduirea Evangheliei, de a se sprijini reciproc și de a avea un mijloc de reprezentare în fața autorităților și în relațiile cu Uniunea. Comunitatea Zonală ia ființă prin hotărârea Adunării Generale a Delegațiilor Bisericilor fondatoare.
Art. 42 Bisericile aparținând unei naționalități conlocuitoare se pot constitui în Comunități Zonale, cu obligația menținerii unității Cultului. În acest caz poartă numele naționalității respective.
Organizare și funcționare
Art. 43 Sfatul de frați al Comunității Zonale se constituie prin hotărârea Adunării Generale a delegaților Bisericilor locale din Comunitatea Zonală. După constituire, se înaintează Uniunii un exemplar din procesul verbal cu componența Sfatului de frați al Comunității Zonale.
Art. 44 Sfatul de frați al Comunității Zonale are următoarele atribuții:
- menține legătura cu Sfatul de frați a Bisericilor locale;
- încurajează și sprijină material și spiritual înființarea de noi Biserici;
- sprijină (sfătuiește) Bisericile locale în probleme de reprezentare, organizare, funcționare și disciplină;
- organizează cursuri biblice în colaborare cu instituțiile de învățământ creștine, urmând o programă comună;
- avizează studenți pentru instituțiile creștine de învățământ;
- acordă ajutor material Bisericilor și persoanelor aflate în nevoie;
- sprijină și organizează tabere de copii și tineret;
- sprijină material și spiritual activitatea în case de odihnă, azile de bătrâni, orfelinate, edituri, tipografii, Școli de toate gradele, studiouri de radio și televiziune organizate în cadrul Comunității Zonale;
- întocmește schema de personal a Comunității Zonale;
- coordonează activitatea Comunității Zonale între Adunările Generale ale Comunității Zonale;
- duce la îndeplinire hotărârile și sarcinile încredințate de Adunarea Generală a Comunității Zonale cât și cele încredințate de Uniune, respectiv Sfatul de frați pe Țară. Prezintă periodic un raport de activitate a Comunității Zonale în fața Sfatului de frați pe Țară;
- aprobă membrii comisiilor de lucru propuși de coordonatorii acestora;
- angajează personalul administrativ conform schemei;
- hotărăște asupra cheltuielilor de întreținere a bunurilor necesare activității spirituale și educative.
Art. 45 Adunarea Generală a Comunității Zonale este organizația de îndrumare și coordonare a Sfatului de frați a Comunității Zonale. Adunarea Generală a Comunității Zonale este alcătuită din delegații Bisericilor locale din zonă în proporție de 1/50. Bisericile locale cu mai puțin de 50 de membri au dreptul la un delegat.
Art. 46 Adunarea Generală a Comunității Zonale se întrunește cel puțin o dată pe an. Convocarea o face Sfatul de frați a Comunității Zonale cu două săptămâni înainte de întâlnire. Adunarea Generală a Comunității Zonale este valabil constituită dacă sunt prezenți două treimi din numărul delegaților.
Art. 47 Adunarea Generală a Comunității Zonale are următoarele atribuții:
- urmărește aplicarea Mărturisirii de Credință și a Statutului în activitatea Bisericilor;
- alege Sfatul de frați al Comunității Zonale pe o perioadă de patru ani dintre delegații desemnați în mod special de către adunările reprezentative;
- alege reprezentanții Sfatului de frați al Comunității Zonale în Sfatul de frați pe Țară, în proporție de unu la o mie, și delegații pentru Conferința Generală a Cultului, în proporție de unu la trei sute;
- aprobă schema de personal întocmită de Sfatul de frați al Comunității Zonale;
- decide asupra modului de administrare a patrimoniului Comunității Zonale;
- aprobă și descarcă bugetul anual al Sfatului de frați al Comunității Zonale.
Art. 48 În cadrul Comunității Zonale funcționează următoarele comisii:
1. învățământ, mass-media;
2. tineret - copii;
3. păstorire - disciplină;
4. evanghelizare - misiune;
5. financiar - juridic;
6. construcții - ajutorări.
Fiecare comisie va funcționa cu un coordonator și 2 - 8 membri. Coordonatorii acestor comisii sunt de drept membri în Sfatul de frați al Comunității Zonale. Fiecare membru al Sfatului de frați al Comunității Zonale face parte dintr-o comisie.
Art. 49 Sfatul de frați al Comunității Zonale este organul permanent de coordonare și asistență al Comunității Zonale fiind compus din 7 la 16 membri și un casier. Sfatul de frați al Comunității Zonale se întâlnește cel puțin o dată la trei luni. El este valabil constituit dacă sunt prezenți cel puțin două treimi din numărul membrilor. Deciziile se iau cu majoritatea simplă a voturilor.
Art. 50 În cazul în care un membru al Sfatului de frați al Comunității Zonale a fost revocat, a demisionat sau a decedat se va coopta un membru al Adunării Generale al Comunității Zonale urmând ca prima Adunare Generală a Comunității Zonale să aprobe cooptarea sau să aleagă altă persoană.
Art. 51 Sfatul de frați al Comunității Zonale este valabil angajat prin semnătura reprezentanților Comunității Zonale sau al oricărui membru delegat de Sfatul de frați al Comunității Zonale în acest scop.
În problemele care nu sunt de competența Sfatului de frați al Comunității Zonale angajarea se face prin semnătura membrilor Adunării Generale a Comunității Zonale, delegați special pentru aceasta.
Reprezentarea Comunității Zonale în justiție sau față de terți, se face de către reprezentanții Comunității Zonale care pot încredința această misiune unui alt membru al Sfatului de frați al Comunității Zonale sau din Cult.
Art. 52 Reprezentanții Comunității Zonale conduc prin rotație ședințele Sfatului de frați al Comunității Zonale; îndrumă și controlează activitatea personalului angajat. Casierul gestionează banii și alte valori și efectuează plăți, în baza hotărârilor Sfatului de frați al Comunității Zonale.
Art. 53 Adunarea Generală a Comunității Zonale alege 2-3 cenzori cu atribuția de a controla gestiunea Comunității Zonale și de a întocmi rapoarte către Adunarea Generală anuală.
Patrimoniul Comunității Zonale
Art. 54 Comunitatea Zonală poate avea gestiune patrimoniu propriu. Acestea pot fi:
- clădiri și terenuri pentru instituții de învățământ și caritate;
- editura, tipografii, case de odihnă, tabere de tineret și copii, studiouri pentru radio și televiziune;
- echipamente tehnice;
- mijloace auto.
Înstrăinarea lor se face numai cu avizul Uniunii.
Patrimoniul Comunității Zonale
Art. 55 Patrimoniul Comunității Zonale provine și se întreține din contribuția Bisericilor componente, prin donații din țară și străinătate.
Art. 56 Ștampila Comunității Zonale va fi rotundă cu diametrul de 35 mm constituită din două cercuri concentrice la distanța de 5 mm, între care se scrie textul "Cultul Creștin după Evanghelie". În interiorul cercului mic se scrie "Sfatul de frați al Comunității Zonale", urmat de Biserica locală cea mai mare din zonă (exemplu: Sfatul de frați al Comunității Zonale Sibiu)
Art. 57 Desființarea unei Comunități Zonale a Bisericilor Creștine după Evanghelie se poate face numai de către Adunarea Generală a Comunității Zonale întrunind cel puțin 3 din numărul membrilor ei. Convocarea se face de către Sfatul de frați al Comunității Zonale, cu cel puțin 30 de zile înainte. Hotărârea desființării Comunității Zonale se aprobă cel puțin cu 3 din votul celor prezenți. De asemenea, Adunarea Generală a Comunității Zonale va decide repartizarea patrimoniului în cauză, unei alte Comunități Zonale sau Uniunii.
Divizarea sau comasarea unei Comunități Zonale existente se face prin hotărârea Sfatului de frați pe Țară.
Capitolul IV - Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie
Art. 58 Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România este organizația centrală de reprezentare a intereselor generale ale creștinilor după Evanghelie și un mijloc de slujire și asistență acordată Bisericilor Creștine după Evanghelie și celorlalte părți componente ale Cultului.
Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România nu este o ierarhie ecleziastică.
Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România este persoană juridică.
Conducătorii ei sunt frați aleși pentru un timp determinat să reprezinte interesele Bisericii și ale celorlalte organizații care o compun.
Organizare și funcționare
Art. 59 Conferința Generală a Bisericilor Creștine după Evanghelie este organul suprem de conducere, îndrumare și control al Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie.
Conferința Generală are un caracter electiv și se întrunește ordinar o dată la patru ani și extraordinar la inițiativa a 2/3 din membrii Sfatului de frați pe Țară.
Conferința Generală
Art. 60 Conferința Generală este compusă din delegații desemnați de Comunitatea Zonală în proporție de un delegat la 300 de membri și aparținători.
Art. 61 Convocarea Conferinței Generale se face de către organul permanent al Uniunii cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris Comunităților Zonale locul, data și ordinea de zi. Conferința Generală este valabil întrunită dacă participă cel puțin 3 din numărul delegaților. Dacă la data respectivă nu se întrunește statutar, aceasta se va întâlni peste o săptămână la aceeași oră și în același loc fără nici o altă convocare, iar hotărârile se vor lua cu o majoritate de 3 din cei prezenți.
Art. 62 Conferința Generală este condusă de președintele Uniunii și un prezidiu. Conferința Generală electivă este condusă, după raportul de activitate, de către un prezidiu ales.
Art. 63 Conferința Generală are următoarele atribuții:
- validează membrii Sfatului de frați pe Țară aleși de Conferința Comunității Zonale;
- validează sau modifică propunerile Sfatului de frați pe Țară privind componența Comitetului Executiv;
- hotărăște asupra problemelor doctrinare, de viziune și strategie, propuse de Comitetul Executiv și Consiliul Consultativ și aprobate de Sfatul de frați pe Țară;
- validează membrii Consiliului Consultativ ales de Sfatul de frați pe Țară;
- aprobă prin vot cu majoritate de 3 din numărul delegaților prezenți Statutul și modificările la Statut;
- aprobă prin vot Mărturisirea de Credință precum și modificările conținutului acesteia, la propunerea Sfatului de frați pe Țară, cu o majoritate de 3 din numărul delegaților prezenți.
- confirmă prin vot secret pe cei trei cenzori propuși de Consilierul juridic - financiar.
Sfatul de frați pe țară
Art. 64 Sfatul de frați pe Țară este alcătuit din reprezentanții Comunităților Zonale în proporție de 1/1000, validați de Conferința Generală. În cazul în care un reprezentant din Sfatul de frați pe Țară a fost revocat, a demisionat sau a decedat, se va coopta un nou reprezentant propus de Comunitatea Zonală respectivă.
Sfatul de frați pe Țară se întrunește de două ori pe an și ori de câte ori este nevoie.
Convocarea Sfatului de frați pe Țară se face de către Comitetul Executiv al Uniunii cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data și ordinea de zi.
Sfatul de frați pe Țară este valabil întrunit dacă participă cel puțin 2/3 din membrii acestuia. Dacă la data respectivă nu se întrunește statutar, acesta se va întâlni peste 14 zile, la aceeași oră și în același loc, iar hotărârile se vor lua cu o majoritate de 3 din cei prezenți.
Art. 65 Atribuțiile Sfatului de frați pe Țară sunt:
- îndrumă și controlează activitatea Comitetului Executiv, a Consiliului Consultativ și a Comisiilor de specialitate;
- veghează asupra aplicării corecte a învățăturilor biblice;
- îndrumă și controlează activitatea financiară a Uniunii;
- propune Conferinței Generale modificări ale Statutului sau Mărturisirii de Credință;
- confirmă sau revocă pe Rectorul Institutului Teologic, ales de Senatul Institutului, în caz de abateri de la Mărturisirea de Credință sau trăire în păcat;
- aprobă prin vot excluderea din Cult a unei Biserici sau organizații ce ființează în cadrul Cultului, la propunerea Comunității Zonale respective, cu o majoritate de 3 din numărul membrilor prezenți, pentru abateri de la Mărturisirea de Credință și Statut;
- aprobă moțiuni privitoare la morală, libertate religioasă precum și alte probleme de interes major, la propunerea Comitetului Executiv și a Consiliului Consultativ;
- aprobă afilierea Cultului la Asociații interconfesionale din țară sau străinătate, sau retragerea;
- aprobă afilierea Cultului la organizații religioase similare din străinătate, sau retragerea.
- alege prin vot secret, membrii Comitetului Consultativ dintre coordonatorii de Comisii zonale care sunt și membrii ai Sfatului de frați pe Țară.
- confirmă prin vot, cu majoritatea simplă a delegaților prezenți, trei cenzori propuși de Consilierul financiar - juridic.
- convoacă Conferința Generală Extraordinară, la solicitarea a cel puțin 2/3 din numărul membrilor Sfatului de frați pe Țară.
- alege prin vot secret, membrii Comitetului Executiv, din cei propuși de fiecare membru al Sfatului de frați pe Țară, pentru fiecare funcție, câte unul din fiecare regiune istorică.
Comitetul executiv
Art. 66 Organul permanent al Uniunii, este Comitetul Executiv, compus dintr-un președinte, un prim-vicepreședinte, un vicepreședinte și un secretar general.
Comitetul executiv este ales de către Sfatul de frați pe Țară și validat de către Conferința Generală pentru o perioadă de patru ani.
Președintele Uniunii are următoarele atribuții:
- reprezintă Cultul, atât pe plan intern, în relație cu Statul, cât și pe plan internațional;
- coordonează activitatea Comitetului Executiv;
- coordonează activitatea Comisiei de viziune și strategie.
Prim-vicepreședintele are următoarele atribuții:
- preia prerogativele președintelui în cazul de indisponibilitate a acestuia;
- coordonează activitățile Comisiei de învățământ-mass-media, a Comisiei financiar-juridic, a Comisiei disciplină-păstorire și activitatea revistei Calea Credinței;
- participă la întâlnirile Sfaturilor de frați ale Comunităților Zonale și vizitează Bisericile locale;
Vicepreședintele are următoarele atribuții:
- coordonează Comisia tineret-copii, a Comisiei misiune-evanghelizare și a Comisiei construcții-ajutoare;
- coordonează activitatea P.S.I. pe Cult;
- participă la întâlnirile Sfaturilor Zonale și vizitează Bisericile locale.
Secretarul General are următoarele atribuții:
- păstrează relațiile cu frații din cadrul Cultului în absența președintelui și a vicepreședinților;
- întreține relațiile cu misionari români care activează în străinătate;
- menține relațiile cu străinii pe linie cultică;
- coordonează activitatea angajaților Uniunii;
- convoacă întrunirile Consiliului Consultativ, Sfatului de frați pe Țară și a Conferinței Generale;
- pe baza hotărârii Comitetului Executiv Conferința hotărăște Statutul;
Comitetul executiv are următoarele atribuții:
- conduce activitatea Uniunii între întâlnirile Sfatului de frați pe Țară;
- duce la îndeplinire hotărârile Conferinței Generale și ale Sfatului de frați pe Țară;
- informează Sfatul de frați pe Țară asupra activităților desfășurate între sesiunile Sfatului de frați pe Țară;
- reprezintă interesele Bisericilor și ale celorlalte organizații din cadrul Cultului în fața Sfatului;
- reprezintă interesele Bisericilor și ale celorlalte organizații din cadrul Cultului în relațiile intercultice internaționale;
- ia hotărârile majore pentru Cult în consens;
- hotărăște Sfatul de frați pe Țară, Conferința Generală și Consiliul Consultativ;
- angajează personal administrativ și cultic conform schemei aprobate de Sfatul de frați pe Țară;
- prezintă raport de activitate în fața Conferinței Generale;
- Comitetul Executiv stabilește hotărârile majore care să fie luate în consens.
Art. 67 În cadrul Cultului funcționează următoarele Comisii naționale:
1. Viziune - Strategie;
2. Învățământ - Mass-media;
3. Tineret - Copii;
4. Disciplină - Păstorire;
5. Misiune - Evanghelizare;
6. Financiar - Juridic;
7. Construcții - Ajutorări.
Fiecare Comisie este condusă de către un consilier ales de Sfatul de frați pe Țară și validați de Conferința Generală și un număr de membri corespunzător cu numărul coordonatorilor comisiilor Comunității Zonale respective.
Art. 68 Consilierii Comisiilor naționale au următoarele atribuții:
- coordonează activitatea comisiei pe care o conduce fiecare;
- prezintă raport de activitate în fața Consiliului Consultativ și a Sfatului de frați pe Țară, o dată pe an;
- creează o viziune și strategie în domeniul lor de activitate. Comisiile naționale se întâlnesc de cel puțin două ori pe an, iar convocarea o face consilierul comisiei cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data și ordinea de zi.
Consiliul consultativ
Art. 69 Consiliul Consultativ este format din consilierii comisiilor naționale.
Convocarea Consiliului Consultativ se face de către Secretarul General la hotărârea Comitetului executiv, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înaintea Sfatului de frați pe Țară și ori de câte ori este nevoie.
Hotărârile Consiliului Consultativ se iau prin vot, cu o majoritate de 3 din numărul membrilor Consiliului.
Art. 70 Atribuțiile Consiliului Consultativ a Cultului:
- sprijină activitatea Comitetului executiv și a Comisiilor naționale;
- face recomandări și aprobă programa de învățământ propusă de conducerea unităților de învățământ cu pregătire teologică și pregătire generală ce ființează în cadrul Cultului;
- propune Sfatului de frați pe Țară liniile directoare cu privire la problemele doctrinare de viziune și strategie;
- hotărăște, împreună cu Comitetul executiv, asupra problemelor de interes major ale Cultului, între ședințele Sfatului de frați pe Țară.
- propune soluții Comitetului Executiv pentru rezolvarea problemelor majore ale Cultului între Sfaturile de frați pe Țară.
- împreună cu Comitetul Executiv stabilește ordinea de zi a Sfatului de frați pe Țară.
Art. 71 În cadrul Cultului Creștin după Evanghelie funcționează Institutul Teologic de Grad Universitar "TIMOTHEUS", cu personalitate juridică.
Art. 72 Bugetul Uniunii se realizează din contribuția fiecărei Biserici în funcție de numărul de membri precum și din donații individuale directe și de la alte organizații din țară și străinătate. Se pot realiza venituri la buget și din vânzarea tipăriturilor creștine și din alte surse financiare.
Art. 73 Controlul financiar intern se efectuează de către Uniune prin personalul specializat al acesteia, conform dispozițiilor legale în vigoare.
Art. 74 Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie deține în proprietate bunuri mobile și imobile necesare desfășurării în bune condiții a activității acesteia.
Art. 75 Comitetul Executiv poate desface contractul de muncă al angajaților Uniunii în cazul în care aceștia s-au făcut vinovați de abateri de la doctrina Cultului Creștin după Evanghelie sau de la morala creștină precum și de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Art. 76 Ștampila Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie va fi rotundă cu diametrul de 35 mm constituită din două cercuri concentrice la o distanța de 5 mm între care se scrie: " Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România". Periferia cercului este simplă. În interiorul cercului mic se află un disc solar cu razele spre exterior, în dedesubtul căruia se scrie "București".
Art. 77 Sediul Uniunii este în București. Prezentul Statutul a fost aprobat de Conferința Generală a Bisericilor Creștine după Evanghelie din ______________________și se aplică referitor la viața internă a Cultului începând cu această dată.